Pocainta

Pocainta
- Partea 1
        Cel ce a ieșit din lume pentru a se ușura de sarcina păcatelor sale să urmeze pilda celor ce șed înaintea mormintelor din afara cetății și să nu înceteze din lacrimile fierbinți și înfocate și din vaietele fără glas ale inimi până ce nu va vedea și el pe Iisus venit și rostogolind piatra cea învârtoșată a inimii și dezlegând mintea noastră ca pe un alt Lazăr din legăturile păcatelor și poruncind îngerilor: “Dezlegați-l din patimi și lăsați-l să plece spre fericita nepătimire.” Iar de nu va face așa, nici un folos nu vom avea din retragerea noastră. ... Citeste mai departe.

Pocainta
- Partea 2
        Cine se obișnuiește cu amânarea greu mai scapă de această obișnuință; cine se oprește din urcuș, a căzut în aceiași clipă mai jos de unde este. Cel ce cedează lenei devine robul ei, își slăbește libertatea sau stăpânirea asupra lui însuși.
       N-am ajutat pe om în clipa în care a trebuit, l-am putea pierde, fiecare clipă impune o datorie unică pentru veci pe care n-o mai poți îndeplini altădată. Fiecare clipă s-a dat cu rostul ei unic de la Dumnezeu având o însemnătate pentru veșnicie. ... Citeste mai departe.

Pocainta
- Partea 3
        Dumnezeu cunoscând de la început răutatea diavolului și faptul că prin ispita Lui vom cădea în păcate, a dat firii noastre și posibilitatea pocăinței. Diavolul n-are această posibilitate pentru că răutatea lui are alte proporții și nu se datorează vreunei ispite străine, ci inclusiv propriei voințe. În noi păcatul nu s-a născut exclusiv din voința noastră și nici nu s-a șters orice posibilitate de bine, deci de regret pentru răul făcut. Regretul pentru binele nesocotit nu înseamnă și puterea revenirii totale prin noi înșine la bine. La aceasta ne ajută Dumnezeu, dar ajutorul lui Dumnezeu se unește cu regretul nostru pentru binele părăsit, sau cu dorința lui. ... Citeste mai departe.

Pocainta
- Partea 4
         După ce ai păcătuit în ascuns, nu încerca să uiți. „Căci toate sunt goale și descoperite pentru ochii Domnului, înaintea Căruia avem să dăm socoteală”. Arată-te Stăpânului cu cugetul tău. „Căci omul caută la față, pe când Dumnezeu privește în inimă”. (Marcu Ascetul)33
        Cel ce păcătuiește fără să fie silit, cu greu se pocăiește, pentru că dreptatea lui Dumnezeu este fără de greșeală. (Marcu Ascetul)33
        Cel ce se pocăiește așa cum se cuvine e luat în râs de nebuni. Dar aceasta să-i fie semn de bună plăcere la Dumnezeu. ... Citeste mai departe.