·
Frica de Dumnezeu este o
mărturie lăuntrică a sufletului despre prezenţa şi
puterea lui Dumnezeu. (Fil. XII)
·
Să nu te tulburi niciodată,
ci mai degrabă să ne străduim să privim spre şarpele
de aramă pe care l-a făcut Moise, după cuvântul Domnului.
Căci l-a pus pe el în vârful muntelui, ca tot cel muşcat de vreun
şarpe, privind la el să se vindece (Numeri 21,8-9) Domnul
nostru Iisus Hristos s-a asemănat cu şarpele de aramă – Fiul lui
Dumnezeu s-a făcut om , care prin Adam a devenit şarpe sau
duşman al lui Dumnezeu. Dar Fiul lui Dumnezeu s-a făcut om
fără păcat, ceea ce s-a arătat în faptul că s-a
făcut un şarpe de aramă fără venin sau fără
vreo suflare păcătoasă. De aceea la porunca lui Dumnezeu, Moise
l-a închipuit pe Hristos prin şarpele de aramă. Ba într-un fel
Hristos Însuşi lucra prin acel şarpe de aramă, privirea la el
vindecând pe cei pe care veninul şerpilor ce-i muşcau pe oameni, le
pricinuia acestora moartea. Dar Hristos, omul adevărat, plin de puterea
dumnezeiască, va scăpa pe oameni şi de moartea
veşnică. (Fil. XII)
·
De caută cineva pe Domnul cu
durerea inimii, Domnul îl aude, dacă cere întru cunoştinţă
şi se îngrijeşte cu frică, nu este legat de ceva din ale lumii,
ca să-l ducă pe el neîmpiedicat înaintea scaunului de judecată a
lui Dumnezeu, după puterea lui. (Fil. XII)
·
Ia aminte la tine cu
amănunţime, ca unul ce eşti totdeauna înaintea lui Dumnezeu, ca
să nu nădăjduieşti nimic de la nimeni decât de la El
singur, cu credinţă. Iar de ai trebuinţă de ceva,
roagă-te lui Dumnezeu ca să ţi se împlinească
trebuinţa după voia Lui. Şi mulţumeşte lui Dumnezeu
totdeauna ca Celui ce ţi-a împlinit-o, iar de-ţi lipseşte ceva
să nu-ţi pui nicidecum nădejdea în om, nici să te
întristezi ori să cârteşti, ci suportă cu hotărâre
fără tulburare zicând: “Sunt vrednic de multe necazuri pentru
păcatele mele, dar de voieşte Dumnezeu, mă poate milui.” Astfel
cugetând, ţi se va împlini toată trebuinţa. Ia aminte apoi
să nu voieşti să primeşti ceva de nu eşti asigurat
că Dumnezeu ţi-a trimis aceea din roade drepte şi astfel să
o primeşti cu pace şi cu conştiinţa împăcată. Iar
cele ce le vezi venindu-ţi din nedreptate, luptă sau viclenie,
respinge-le şi le aruncă gândind că “mai bună este o
părticică mică cu frica lui Dumnezeu, decât multe vistierii cu
nedreptate.” (Să nu primeşti nici o scăpare de vreun necaz, sau
vreo uşurare a vieţii prin vreo faptă nedreaptă a ta sau a
altuia căci e de preferat un lucru mai mic ce-ţi vine dintr-o
faptă după Dumnezeu, decât un bine mai mare venit pe cale
necinstită.) (Fil XII)