Index > Scriitori filocalici

 
   Antonie cel Mare 
   autor anonim 
   Avva Filimon 
   Calist şi Ignatie Xantopol 
   Calist Angelicude 
   Calist Catafygiotul 
   Calist Patriarhul 
   Casian Romanul 
   Diadoh al Foticeei 
   Evagrie Ponticul 
   Filotei Sinaitul 
   Grigorie Sinaitul 
   Ilie Edicul 
   Ioan Carpatiul 
   Ioan Damaschin 
   Isaia Pustnicul 
   Isihie Sinaitul 
   Marcu Ascetul 
   Maxim Cavsocalivitul 
   Maxim Marturisitorul 
   Nichifor din singuratate 
   Nichita Stithatul 
   Nil Ascetul 
   Petru Damaschin 
   Simeon Evlaviosul 
   Simeon Metafrastul 
   Simeon Noul Teolog 
   Talasie Libianul si Africanul 
   Teodor al Edesei 
   Teognost 
   Teolipt mitropolitul Filadelfiei 
   Varsanufie si Ioan 
   Vasile de la Poiana Marului 

 

versiune cu diacritice - aici

SFANTUL SIMEON NOUL TEOLOG

225 CAPETE TEOLOGICE SI PRACTICE

 

1)Dumnezeu nu este nicaieri pentru cei ce privesc trupeste, caci e nevazut. Dar pentru cei ce inteleg duhovniceste este pretutindeni.(1)

2)Amintirea lui Hristos lumineaza mintea si alunga dracii.(2)

3)E de trebuinta, asadar, ca cei ce vor sa invete pe altii sa fie ridicati ei insisi, cum s-a spus, ca nu cumva vorbind despre cele ce nu cunosc, sa piarda, prin ratacire pe cei ce se incred in ei si pe ei insisi.(4)

4)Daca fugi de lume, ia seama sa nu dai sufletului mangaieri de la inceput si sa o cercetezi pe aceasta, chiar daca te silesc sa faci aceasta toate rudeniile si toti prietenii. Caci pe ei ii indeana la aceasta demonii pentru a stinge caldura inimii tale. Chiar daca nu-ti vor putea impiedica cu desavarsire hotararea, ei o vor face cu siguranta mai moale si mai slaba.(15)

5)Daca ai primit ,frate, flacara alergand ai ajuns din pricina ei la chinovie, sau la un parinte duhovnicesc, de vei fi indemnat de el, sau de frati care se nevoiesc impreuna cu tine, sa te folosesti de bai sau de mancaruri, sau de alte mangaieri pentru intarire, sa primeste acestea.

 Dar fi totdeauna pregatit pentru post, pentru patimire, pentru infranarea cea mai deplina. Ca de vei fi indemnat de parintele tau intru Domnul sa te impartasesti de mangaieri, sa te afle ascultator aceluia, ca voia ta sa nu o faci nici in aceasta. Iar de nu rabdacu bucurie cele ce ai vrut sa le faci de bunavoie, folosindu-te sufleteste.(21)

6)Cand dracii vor face toate din partea lor si nu ne vor putea clinti sau impiedica de la tinta noastra cea dupa Dumnezeu, se vor furisa in cei ce fataresc evlavia si vor incerca prin aceia pe cei ce se nevoiesc. Mai intai miscati, chipurile de dragoste si de compatimire acestia ii vor indemna pe ceice se nevoiesc sa se odihneasca spre a nu slabi cu trupul si a cadea in lancezeala. Pe urma il atrag la intalniri fara rost, facandu-I sa-si piarda zilele in ele. De vor asculta vreunul dintre cei ce se nevoisc si se va potrivi lor, se vor intoarce si vor rade de pierderea lui. Iar de nu va asculta de cuvintele lor, ci se va pazi pe sine strain de toate, cu mintea adunata si infranata in toate, se vor aprinde de pizma si vor face totul pana ce-l vor alunga din obste, caci nu sufera slava desarta cea necinstita sa vada in fata ei smerenia laudata.(22)

7)Iubitorul de slava desarta sufera cand vede pe cel smerit la cuget varsand lacrimi si folosindu-se indoit, ca unul ce-si face pe Dumnezeu milostiv prin ele si ii sileste pe oameni sa-l laude fara voie.(23)

8)Sa nu dai milostenie fara voia parintelui tau dupaDumnezeu, din bunurile ce i-ai adus.(25)

9)Sa nu ceri si sa nu ei nici un pahar cu apa, chiar de s-ar intampla sa arzi, pana ce nu te va indemna , miscat de la sine, parintele tau duhovnicesc. Strange-te pe tine si constrange-te in toate, incredintandu-te si zicand in gand:” Daca Dumnezeu vrea si esti vrednic sa bei, va descoperi parintelui tau, si acesta iti va zice tie: ” bea “, si atunci bea cu constiinta curata, chiar de e la vreme nepotrivita.(26)

10)Cel ce iubeste din simtire launtrica pe cei cei care-l vorbesc de rau, s-au il nedreptatesc , sau il urasc si-l pagubesc, si se roaga pentru ei ajunge in scurta vreme la o mare sporire.(29)

11)Este cu neputinta sa umpli si trupul cu mancaruri nesaturate ,dar sa te indulcesti si duhovniceste . (42)

12)* Omul care este obisnuit sa se impotriveasca isi este siesi o sabie cu doua taiusuri, ucigandu-si sufletul fara sa stie si instrainandu-l se viata vesnica.  (45)

13)De voiesti sa te lepezi de toate si sa te lepezi si sa te deprinzi cu vietuirea evanghelica, sa nu te dai in seama unui invatator neincercat sau patimas, ca nu cumva in loc de petrecerea evanghelica, si o-o inveti pe cea draceasca. Fiindca invataturile bune sunt la invatatorii buni, iar cele rele, de la cei rai. Caci, desigur, din seminte rele, ies roade rele.(48)

14)Indupleca pe Dumnezeu cu rugaciuni si cu lacrimi, ca sa-ti trimita un calauzitor nepatimas si sfant. Dar cerceteaza si tu dumnezeiestile Scripturi si mai ales scrierile cu invataturi despre lucrare ale sfintilor parinti, ca punandu-le alaturea de cele invatate si faptuite de invatatorul si inainte-statorul tau, sa le poti vedea si intelege pe acestea ca intr-o oglinda, si pe cele ce conglasuiesc cu Scripturile sa le iei in inima si sa le stapanesti cu cugetarea; iar pe cele mincinoase si straine sa le dai la o parte  si sa le lepezi, ca sa nu ratacesti. Caci sa stii ca in zilele acestea multi s-au facut dascali mincinosi si inselatori. (49)

15)* Tot cel ce nu vede, dar se incumeta sa calauzeasca pe altii, e un inselator si duce pe cei ce-l urmeaza in prapastia pierzaniei, dupa cuvantul Domnului: “ Orbul de va calauzi pe orb, amandoi vor cadea in groapa” (Mat. 15,14)(50)

16)  Cel ce crede ca viata si moartea sa este in mana pastorului, nu-l va contrazice niciodata. Iar necunoasterea acestui lucru naste contrazicerea, care pricinuieste moartea spirituala si vesnica. (56)

17)* Rugaciune pentru invingerea patimilor si pentru supunere. (60)

18) Cel ce contrazice pe parintele sau face, bucuria dracilor, Iar de cel ce se smareste pana la moarte se minuneaza ingerii. (62)

19)Framantarea multa si la vreme nepotrivita intuneca si tulbura cugetarea si scoate din suflet rugaciunea curata si cainta. Pe de alta parte, aduce oboseala in inima si prin aceasta, inasprire si invartosare. Iar prin acestea cauta dracii sa duca la deznadejde pe cei duhovnicesti. (63)

20) Trandavia le este nevoitorilor o incercare menita sa le pricinuiasca smerenie. (72)

21)Dracul trandaviei obisnuieste sa razboiasca, de cele mai multe ori, mai ales pe cei ce au inintat in rugaciune, sau pe cei ce se sarguiesc cu ea. (73)

22)Trandavia este moartea sufletului si a minti. (74)

23) Nu numai cel ce se linisteste singur, sau cel ce se afla sub ascultare (in obste), ci si egumenul si inainte statatorul si chiar cel ce slujeste, trebuie sa fie numaidecat fara de grija, sau liberi de toate lucrurile vietii. (80)

24)Cel ce are gandirea ingrijorata de lucrurile vietii nu este liber. (81)

25)* Exista o grija nefaptuitoare si o faptuire fara grija; ca si dimpotriva: o grijafaptuitoare si o lene plina de griji. (82)

26)Nu darama casa ta, voind sa o zidesti pe a vecinului. Sa sti ca lucrul acesta este obositor si greu. Ia seama ca nu cumva hotarandu-te la aceasta, sa o darami si pe a ta si sa nu poti sa o zidesti nici pe a aceluia. (83)

27)* Daca n-ai dabandit o desavarsita nepatimire fata de lucruri si de bunurile vietii, sa nuprimesti sa te ocupi cu chivernisirea lucrurilor, ca sa nu te prinzi in ele, si in loc sa iei plata slujirii, sa suferi osanda pentru hotie si fur de cele sfinte. Iar de esti silit la aceasta, de intaistatorul, sa fi ca cel ce umbla cu focul care arde si sa opresti momeala gandului prin marturisire si pocainta, ca sa te pastrezi neatins prin rugaciunea intaistatatorului. (84)

28)Fiecare judeca din starea ce o are el, si pe cele ale aproapelui, fie ca e vorba de virtute, fie de pacate. (85)

29)Alceva este nepetimirea sufletului si altceva nepatimirea trupului; cea dintai sfinteste si trupul prin staralucirea ei si prin revarsarea de lumina a Duhului, iar cea de a doua singura nu poate sa foloseasca prin sine nimic pe cel ce o are. (86)

 

 

25 DE CAPETE ALE CUNOSTINTEI SI ALE CUVANTARII DE  DUMNEZEU (GNOSTICE SI TEOLOGICE)

 

1)Nici celui ce teologhiseste  nu i se potriveste pocainta, nici celui ce se pocaieste, teologia. Caci pe cat sunt rasariturile de la apusuri, pe atat e mai inalta teologia decatpocainta. (1)

2)Fiind jos nu cerceta cele de sus... (7)

 

 

ALE ACELUIASI, UNA SUTA CAPETE DE DUMNEZEU CUVANTATOARE (TEOLOGICE SI GNOSTICE)

EXTRASE

 

1)Pe toti credinciosi, noi credinciosiitrebuie sa-i vedem ca pe unul si in fiecare din ei trebuie sa vedem pe Hristos si sa avem atata dragoste fata de el, incat sa fim gata sa ne punem sufletul propriu pentru el. Nu trebuie sa numim sau sa socotim pe vreunul rau, ci pe toti sa-i vedem buni. Chiar daca ai vedea pe vreunul tulburat de patimi, sa nu urasti pe fratele, ci patimile care il razboiesc. Iar daca il vezi tiranizat de pofte si de ganduri gresite, sa ai si mai multa mila de el, ca nu cumva sa fii si tu ispitit, (ca unul ce te afli supus schimbarilor materiei nestatornice. (3)

2)Cel ce nu nazuieste cu iubire si cu dorinta puternica sa se uneasca prin smerita cugetare cu cel din urma ditre sfinti, ci pastreaza o mica neincredere in el, nuse va uni niciodata deloc nici cu el, nici cu sfintii dintai care au preceda, chiar daca ar socoti ca are toata credinta si toata iubirea fata de Dumnezeu si fata de totii sfintii. (17)